Stagiile de practică – o premisă a reuşitei profesionale – consilierea și orientarea profesională în cadrul proiectului

Stagiile de practică – o premisă a reuşitei profesionale – consilierea și orientarea profesională în cadrul proiectului

 

     UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI – FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE şi  ASOCIAŢIA OAMENILOR DE AFACERI ARGEŞ au implementat, începând cu luna aprilie a anului curent Proiectul „Stagiile de practică – o premisă a reuşitei profesionale”, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Sectorial Operaţional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară 2 – „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”, Domeniul major de intervenţie 2.1 „Tranziţia de la şcoală la viaţa activă” în baza contractului de finanţare POSDRU/161/2.1/G/137930 încheiat cu CNDIPT- OIPOSDRU.

Prin intermediul experţilor implicaţi în proiectul “Stagii de practică-o premisă a reușitei profesionale”, studenţii din grupul ţintă beneficiază de orientare și consiliere profesională.

Aceasta reprezintă o verigă importantă în cadrul procesului de tranziţie de la şcoală la viaţa activă.

     Serviciile de orientare, consiliere profesională sunt furnizate de 2 experți și reprezintă un ansamblu de informaţii cu privire la:

- alegerea unei ocupaţii;

- progresul într-o ocupaţie, adaptarea la o ocupaţie care se modifică;

- schimbarea ocupaţiei;

- modalităţi de menţinere a locului de muncă.

Serviciile de orientare, consiliere profesională constă în:

  •  Servicii de informare si consiliere în carieră, care reprezintă

- furnizarea de informaţii privind piaţa muncii şi evoluţia ocupaţiilor;

- analiza ocupaţiilor şi alegerea unei ocupaţii;

- posibilităţile de încadrare în acord cu pregătirea profesională precum şi a cerinţelor angajatorului;

- posibilităţi de (re)calificare şi perfecţionare în vederea creşterii şanselor de încadrare în muncă.

 

  •  Serviciile  de consiliere, care sunt de două feluri:  individuală şi colectivă, și reprezintă forma confidenţială de a oferi sprijin persoanelor aflate în situaţie de criză în scopul prevenirii acesteia şi presupune o formă specială de comunicare.

Aceste servicii constă în:

- identificarea problemei pentru care se solicită consilierea;

- întocmirea planului de acţiune şi a bilanţului individual;

- întocmirea planului individual de acţiune pe baza rezultatelor discuţiilor individuale,  a testărilor efectuate;

- evaluarea şi autoevaluarea personalităţii în vederea orientării profesionale;

- dezvoltarea abilităţilor şi încrederii în sine a persoanelor aflate în căutarea unui loc de stagiu de practică/ muncă, în vederea luării unei decizii privind propria carieră;

- instruirea în metode şi tehnici de căutare a unui loc de stagiu de practică/muncă;

- progresul într-o ocupaţie, adaptarea la o ocupaţie care se modifică;

- schimbarea ocupaţiei;

- modalităţi de menţinere a locului de muncă;

Experții în consiliere și orientare urmăresc o serie de aspecte în activitățile pe care le desfășoară cu studenții:

Un prim aspect se referă la corespondenţa dintre aptitudini şi cerinţele profesionale, care are ca istorie aplicarea testelor aptitudinale, utile, mai ales, în consilierea pe termen scurt şi în selecţia personalului. S-a descoperit, însă, că alegerea unei profesiuni, succesul sau eşecul profesional, nu se pot explica întrutotul numai prin testarea aptitudinilor.

Astfel, au început să fie elaborate noi teorii privind trăsăturile de personalitate şi caracteristicile anumitor etape ale adolescent. În acest sens, este de amintit Anne Roe, prima care a explicat alegerea unei cariere pe baza corelaţiei dintre teoria trebuinţelor umane realizată de A. Maslow şi aspectele dezvoltării copilului.

Maslow, reprezentantul psihologiei umaniste, arăta că întotdeauna comportamentul uman este declanşat de trebuinţele umane. Acestea din urmă se ierarhizează şi structurează în funcţie de gradul în care sunt satisfăcute. Există cinci categorii de trebuinţe, ce au fost sugestiv prezentate sub forma unei piramide, la baza acesteia aflându-se trebuinţele biologice (de foame, de hrană, cele sexuale etc.), iar în topul piramidei trebuinţa realizării de sine.

Autorealizarea sau realizarea de sine se referă la acea nevoie prezentă în orice om de a-şi pune în valoarea propriile calităţi şi abilităţi, ceea ce înseamnă implicit că orice fiinţă umană are anumite calităţi sau aptitudini.

Un al doilea aspect care s-a impus atenţiei consilierilor carierei se focalizează asupra factorilor determinativi ai alegerii vocaţionale. Astfel, este cunoscut că opţiunile vocaţionale ale fiecăruia dintre noi sunt influenţate de o mare varietate de factori, precum: statusul social şi economic al părinţilor, facilităţile oferite de un anume nivel social sau prin apartenenţa la o anumită categorie socială, impactul anumitor factori situaţionali în a alege un context social sau profesional, procesul socializării (de adaptarea la cerinţele sociale sau de conformare la rolurile profesionale aşteptate).

Formarea concepţiei despre sine (self-concept) s-a dovedit, de asemenea, cu influenţă majoră în luarea deciziilor vocaţionale. Profesorii au fost primii care au remarcat că în funcţie de opiniile pe care şi le formează despre propriile posibilităţi, elevii, studenţii se cunosc, au încredere în ei sau nu. Concepţiile pe care copiii şi tinerii le au despre aptitudinile lor se formează în timp, printr-un cumul al interpretării succeselor şi eşecurilor încadrate întotdeauna în anumite situaţii, ceea ce înseamnă că acţionează în funcţie de concepţiile despre o situaţie sau alta.

Concepţia despre sine are în structura sa mai multe componente şi subcomponente după cum urmează:

- concepţia despre propria reuşită sau eşec şcolar (sinele academic),

- concepţia despre propriile abilităţi sociale (sinele social),

- concepţia despre propriul fizic (sinele fizic).

Un alt aspect teoretic deosebit de important în Orientare şi Consiliere se referă la acele procese şi trăsături care se formează în anumite perioade ale vieţii, cele mai importante fiind schimbările survenite în perioada adolescenţei/tinereţii.

     Conform experților în consiliere și orientare profesională din cadrul proiectului, succesul în activitatea de consiliere depinde de următoarele aspecte:

  • consilierul este interesat de cum apare lumea din punctul de vedere al clientului;
  • consilierul are opinii pozitive despre oameni; îi consideră demni de încredere, capabili şi  prietenoşi;
  • consilierul are o imagine de sine pozitivă şi încredere în propriile abilităţi;
  • intervenţia în calitate de consilier se bazează pe valori personale.

     Consilierii s-au dovedit utili studenților în probleme precum alegerea sau găsirea unui loc de stagiu de practică/ muncă precum și cu aspecte referitoare la adaptarea la cerinţele postului sau climatului din organizaţia respectivă.

Cei doi consilieri, prin bateriile de teste pe care le aplică, ajută studenţii să ajungă la o mai bună înţelegere a propriei persoane şi a pieţei muncii, să coreleze propriile interese şi talente cu solicitările asociate diferitelor oportunităţi ocupaţionale. Consilierea devine o componentă semnificativă a serviciilor furnizate în domeniul muncii şi al relaţiilor de muncă, precum şi o condiţie pentru o plasare adecvată.

Procesul de consiliere debutează cu informarea studenților asupra specificului procesului de consiliere şi despre respectarea confidenţialităţii informaţiilor. Confidenţialitatea este centrală în consiliere, fiind unul din principiile de bază ale Codului etic în domeniu.

În cazul activităţilor de consiliere de grup, se impun măsuri de protecţie a fiecărui subiect, pentru a evita problemele, traumele fizice sau psihice care ar putea rezulta din relaţiile de consiliere de grup.

Într-o piaţă a forţei de muncă aflată în continuă mişcare, există o presiune asupra valorilor angajaţilor şi nu numai. În mediul competitiv al economiei de piaţă, managerii îi determină pe angajaţi să adere la valorile circumscrise carierei şi în special la cele ale întreprinzătorilor.

În economia de piaţă, tot mai multe reguli, roluri şi valori ale salariaţilor sunt puse sub semnul întrebării de celelalte seturi de valori (ale întreprinzătorului şi ale celui care doreşte sa facă o carieră). Întrebarea care se pune este dacă se pot schimba seturile de valori.

Consilierea poate facilita acest proces prin încercarea de a supune atenţiei clientului ciocnirea dintre noile valori şi vechile valori. Este indicat să privim cele trei seturi de valori ca fiind complementare şi nu opuse.

Așa cum reiese din procesul de consiliere, fiecare perspectivă are ceva de oferit: cel ce vrea sa facă o carieră este pasionat de munca lui; salariatul este echilibrat, iar întreprinzătorul este flexibil. În orice activitate ar trebui să le regăsim pe toate trei. Consilierii îi ajută pe studenţi sa menţină echilibrul între aceste trei perspective.

În concluzie, putem spune că o informare asupra principiilor care guvernează piaţa muncii, despre situaţia privind perspectivele reale de angajare, despre posibilităţile profesionale oferite de un anumit nivel de educaţie reprezintă un demers util încă din perioada şcolarizării.

Prin consilierea profesională acordată studenţilor, conform consilierilor, se urmăreşte  creşterea încrederii acestora în forţele proprii şi în capacitatea lor de a alege.

            Influenţa altora (părinţi, rude, prieteni, colegi, profesori etc.) asupra deciziei studentului poate fi mai mare sau mai mică, în funcţie de mentalitate, de poziţia socială, de nivelul lor cultural. Profesorilor li se pot furniza materiale informative. Scopul este acelaşi : transformarea  profesorilor (uneori şi a părinţilor) în aliaţi în procesul de orientare conştientă şi realistă a studenţilor pe un drum profesional care să corespundă aptitudinilor lor, dar şi posibilităţilor concrete oferite pe piaţa muncii.

 

Alexandru Șerban

Expert informare – publicitate